Bulă, în drumul său spre școală, surprinde o scenă de amor prin fereastra de la demisolul unui bloc. Moșul coboară din pat, se duce către calorifer să se încălzească, se freacă de el, i se scoală ceva, dă să se ducă spre pat să o folosească cu baba, dar până la pat i se blegește. Se duce din nou la calorifer și se repetă figura nefericită de vreo câteva ori.
Bulă exasperat, bate în geam și zice:
- Bre mută patul lângă calorifer, că întârzii la școală!
O imagine mai atentă asupra istoriei bancurilor ne arată că la originile acestora se află două mari situații și anume goloria și decăderea.
În țara noastră bancurile au cunoscut gloria deplină în perioada de Aur sau mai bine zis în perioada de până în Revoluția din Decembrie 1989. Pe aceea vreme poate și datorită restricțiilor existente circulau bancuri sub toate formele mai putin cea scrisă care abordau o vastă arie cum ar fi viața socială ,conducătorii mult iubiți și multe altele. După anul 2000 mulți dintre specialiști consideră că bancul și umorul românesc se află pe o pantă descendentă trăgțnd practic spre moarte.
Bancul reprezintă cea mai pură expresie a creativității oamenilor și s-a transmis pe cale orală încă din cele mai vechi timpuri. Istoria consemnează apariția acestora încă de acum 4000 de ani iar în timp a cunoscut o așa de mare ascensiune în caât a fost ridicat la rangul de artă.
Deși bancurile sunt cunoscute de atâtea secole majoritatea filosofilor și psihanalistilor au început să dezbată în legătură cu efectele pe care le au acestea în societate abia în timpurile noastre. Aceștia în urma analizei au descoperit două tipuri de perceperi ale bancurilor care diferă de la individ la individ. Mai precis există persoane care sunt mai conservatoare și care preferă să asculte un banc la care știu spgur că vor râde la final sau că măcar trebuie să râdă și mai există si persoane care trăiesc satifacția doar la un umor absurd sau o ironie fină.
No comments:
Post a Comment