- Care-i diferența între chilotii bunicii și chilotii unei adolescente?
- La chilotii bunicii trebuia să desfaci șnurul și să vezi fundul, iar la adolescență trebuie să desfaci fundul să vezi șnurul.
Până la urmă ce este AMUZANT? Sună ciudat, nu? Pe oricine l-ai întreba, mă, râzi, râzi, am înțeles asta, însă de ce râzi? Răspunsul cuvenit ar fi ”Pentru că mi se pare amuzant” Bun, intuiam asta, însă de ce ni se par amuzante anumite evenimente, de ce râdem? De foarte mult timp mi-am pus această întrebare și pot să spun acum că sunt cu un pas mai în față să rezolv această întrebare decât mă aflam cu, să zicem, două luni în urmă.
Hai să intrăm în subiect și să observăm atent care sunt motivele care ne fac să râdem cel mai mult. Păi în primul rând, experții ne spun în felul următor:
1. Teoria Incongruenței aceasta sugerează faptul că umorul ”răsare” în momentul în care familiaritatea și logica sunt înlocuite cu lucruri care sunt iraționale sau nu se potrivesc împreună. Cercetătorii spun că o glumă devine amuzantă în clipa în care așteptăm un deznodământ și altceva se întâmplă.
Fiind niște ființe raționale, ne așteptăm, inconștient, ca totul în viața noastră să decurgă la fel, iar în clipa în care nu se întâmplă asta, alte emoții ne ”inundă” inconștientul și linia gândirii. În alte cuvinte, avem două tipuri de emoții incompatibile în același timp. În momentul în care conștientul nostru sesizează această incompatibilitate o consideră amuzantă, și demnă de râs.
2. Teoria Superiorității intră în joc în momentul în care se glumește pe seama greșelii, stupidității sau ghinionului altcuiva. Ne simțim superiori acestei persoane, simțim un detașament de situație și ne vine să râdem de pe urma ei.
3. Teoria ușurării pe aceasta se bazează creatorii de filme de foarte mult timp încoace. În filmele de acțiune, sau în thrillere, când tensiunea este mare, directorul folosește o ușurare comică la momentele potrivite. Construiește tensiunea sau suspansul atât de mult cât i se permite, pentru ca mai apoi să o ”spargă” cu un comentariu ne la locul său, lăsând privitorul să se ”ușureze” pentru ca mai apoi să poateă din nou construi un alt moment tensionat.
No comments:
Post a Comment